mi`era dor...

mi`era dor de aripi..
mereu cand eram mic..
vroiam sa zbor`..
si saream
si saream
si iesam in fata blocului
si saream scarile
si vroiam sa zbor`..
dar o venit un vecin`..
si mi.a spulberat visul..
eram atat de sigur ca voi reusi..
sa zbor..
sa ajung si sa trec de nor..
dar mi`o zis ca nu pot..
ca oamenii nu pot zbura..
de atunci, am vrut sa devin inger..
sa nu fiu om`
sa pot sa zbor`
sa fiu langa tin` sa te alin.. usor din zbor..

Un vis`

Era odata de mult,
Intr`o lume plina de culori,
Un mic copil.
Ca fiecare dintre noi,
Acest mic, avea un mare vis.
Si nu,nu visa sa fie doctor, politist,
Erau vise ce`l depasau.
O singura dorinta avea…
Dorea aripi…
Nu vroia bogatii,
Copilarii pline de cadouri,
Vroia doar sa zboare.

Si in fiecare seara,
Spre apusul lin de soare,
Acest mic copil
Pe dealul din dreapta casei…
El incerca mereu sa zboare.
Si asa au trecut usor anii,
Si cel mic, acum e mare.
Bani tot n`are,
Dar, acum
Trecand prin lumea mare,
Micul copil,
A`nvatat sa zboare.
Aripi nu i`au crescut,
dar dragostea…
numai ea l`a`nvatat sa zboare.

prietenie, nu zbura de mine

Cine sunt,
Cine`as fii fost de n`ai fii fost Tu langa mine?
Unde`am ajuns,
Unde`as fii de n`ai fii Tu langa mine?
Ce vreau?
Ce as fii avut fara Tine?

Dar, de ce ma uit in jurul meu si nu dau de tine?
Prinvesc si dau de atata goliciune.
Unde, unde esti cand am nevoie de tine?
Prietenie, nu mai zbura de langa mine!

Kind of big day

Se anunta seara mare.
Lume multa, sala`i mare…
Colinde si…colinde.
Undeva printre toate astea`s si eu.
Kind of `big day` for me.
Prezentator la Ministerul de Interne,
Intr.o sala cu 450/500 de spectatori.
Yah`, big day.
Una peste alta incepe seara.
Cineva nu mai vine, altcineva cu cineva vine…
Piese iese bine, de sunet am scapat.
Aplauzele se aud dupa cortine,
A venit momentul sa ies,
Dar suna telefonul,
Lumea ma impinge,eu caut disperat telefonul sa`l arunc.
Intr`un final ma trezesc pe scena
In lumina reflectoareleor ce nu`ti permiteau sa vezi nimic in sala.
Aiurea, zic cine urmeaza si fug repede dupa cortina.
Restul a fost bine,
Totul a fost la inaltime.
Pentru mine,
Emotii – reusita. A fost bine.
La sfarsit…
Ma uit in stanga, in dreapta..
`nu e nimeni`, ma intorc la cabina.
Aiurea…
Totul se stinge in aceeasi umbra neagra ,
Pe aceeasi scena…aiurea.

aiurea...

Cateodata cand stai si te gandesti...

totul se rezuma la un singur cuvant:

aiurea`

luminite din povesti partea I

Stau intins.
Am luat o foaie si un pix,
Si m`am gandit sa`ti scriu.
Despre seara trecuta ce`a fost ca un vis.
Dupa ceva vreme,
O plimbare nou rasare.
Bucuresti, Magheru, luminite, o zana, o printesa.
Hmm, parca ar fii in basmul ala, stii…
STOP!
Nici bine nu ies de la metrou si Brusc o bubuitura se aude.
Privirea imi zboare repede in sus… Artificii?
Nici vorba, doar un microfon ce a cazut pe scena.
Apoi, in `lumea asta cea de vis`
A`nceput – nicidecum lin - sa cante,
Hora mare si alte populare.
Pornim usor usor
[ nu de alta, dar oricum erai calcat de cate un picior]
Pe cel mai frumos bulevard din Bucuresti`ul nostru…
Globuri de beculete, neaprinse sau chiar arse,
Gropi pe trotuar,
Lacuri aproape atinse,
Si Multi oameni speriati
Ce`ti luau umerii la`ntrebari.
Nici pe departe plimbarea romantica
La care te`ai fii gandit.
Asa ca`am `oprit`beculetele,
Si`am pornit glumitele.
Apropo, ai grija la ceaiul fier…t din aglomeratul Mec,
In care lumea`ti trage scaunul de sub picioare,
Si nu uita nici de maxi[na]
Ce la ora asta`i si ea tot pe piciorul de plecare.
Va urma…

Schimbare

Mi`a luat ceva timp sa`mi dau seama…
Nu stiu daca.. sa`mi dau „ce vreau de la viata”
Sunt cuvintele potrivite..
Dar ma rog, ceva de genul,
Mi`am dat seama ce trebuie facut acum..
La varsta mea..
Incepand de la o idee de genul:
Dumnezeu nu are nevoie de diamante…
Daca te gandesti…El a facut lumea din nimic….
Numai cand ajungi sa te vezi pe tine insuti un nimic,
Abia atunci incepi sa cauti valoare…
Cred ca trebuie sa renut la fraza:
„De ce nu pot avea ce`mi doresc?Oare ce vreau?Ce trebuie sa fac?? „
Deoarece … uneori pentru a face cei drept
Trebuie sa renuntam la anumite lucruri.
Treiesc intr.o lume in care oamenii pretind ca sunt ceea ce nu sunt.
Si uneori si eu am luat exemplul lor… si ma credeam cine nu eram.
Ce bine e cand dispare tristetea asta din ceata,
Si apare iar un mic zambet
Sper ca macar cu asta sa dispara ceata,
Si sa apara odata zapada alba de catifea,
Ca mi`e asa dor de ea…
Niciodata sa nu lasi teama sa te opreasca de la joc.

Zambeste

privire in urma

Hmmm….
A fost soare si culori,
Multe frunze si ceva ploi,
Acum sunt doar lumini pierdute`n gol
In ceata ce se plimba ca un nor.
Ratacit pe strazi,
Toate pustii,
Atat de aglomerate de dansa,
Misterioasa ceata.
Dar.. zaresc.. undeva in departare
O umbra cum se contureaza,
Borsc ma opresc.
Se apropie tot mai mult.
Dar la urma dispare iara…
Lasandu-ma p`aceiasi strada
De ce nu pot avea ce`mi doresc?
Oare ce vreau?
Ce trebuie sa fac??
Se aprinde o lumina…
Vreau s`o urmaresc,
Dac cu cat ma apropii,
Tot alta urmaresc…
Sunt inca acolo..
Undeva in ceata,
Urmarind o lumina albastra…

m`am saturat...

M`am saturat sa privesc in jurul meu,
In lumea`n care traim fiecare dintre noi,
Si sa gasesc …. aproape numai lucruri rele..
Parca as fi eu setat numai pe ele,
Sa scriu trsit, .. dar pana mea
Prea rar gasesti un motiv de bucurie deplina,
Si cand zic asta, sar peste stirile de la 17.18.19,
Ca toate sunt la fel.
Si ma uit in viata mea si a celor din jur.
Prietenia??? Pfui, pasare rara, apare greu si miere mai repede decat fulgul de nea cazut pe plinta incinsa.
Parca as vrea ca toate astea sa fie decat un vis, un cosmar mai bine zis, sa ma trezesc brusc din el si sa`mi dau seama
Ca pe usa din drapta patului in care am visat
Ma astepata o lume buna…
Dar imi dau seama de fapt ca e cam tarziu, si vreau sa dorm..
Lasand lumea in adancul ei intuneric de pe geam…