Cum anul ce`a trecut postam de aceste sărbători de iarna
Si va ziceam cu câta nerăbdare aşteptam acele zile
Colorate, cu beculete ,
Cu acea atmosfera calda din fata focului
In miros de portocale.
Azi stau.
Mă uit la mine, in jurul meu…
Nu lipsesc portocalele, lipsesc chiar eu.
Nu mai doresc aşa zile,
Vreau doar o sărbătoare in care sa fiu
Singur Eu cu Sărbătoritul.
Nimic nu mă mai cheamă spre a fi fericit.Totu`i gri, imbracat cu haine apasatoare…
Sau poate doar sufletul meu si`a pierdut picatura de culori.
A dispărut si zâmbetul si luminiţele si lacul.
Am dispărut de tot.
Ştiu ca vei citi asta, si`ti zic:
Da`mi inima ta,
Si voi mişca stele,
Voi muta luna.
Ne vom juca cu ele si ti le voi face cadou.
Da`mi inima ta, si întreaga lume va fi a noastră.
O vom imparti si o vom colora.
Vreau sa renunţ.
Prea mult cant : `am sa`mi trag un glonţ in cap
Si`am sa`mi fac o gaura,
Si`am sa vad lumea prin ea!`
Alergam sa ajung stelele,
Dar m`am împiedicat d`un pai.
Ridica`mă si pune`mă sus pe stanca.
Vreau un nou început…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu