miercuri, 19 noiembrie 2008

O frunza purtata de vant

Ploua. E intuneric. Si este atata liniste in goliciunea de afara.
Incat poti auzi cum si cea mai marunta picatura de ploaie se sfarama lovindu`se grabnic de asfalt.
Pana ce si frunzele au parasit casuta lor, lasand copacii sa fie nimic mai mult decat niste umbre ascutite.
Nici atat vorbita luna, nu mai are puterea de a alunga norii si a ne lumina,
Parca traiesc o viata ce se`aseamana cu natura…
Dar parca prea des ofilita…trista…si ratacita printre frunze purtate de vant.
Prea m`am departat de Tine Doamne,
Si se vede atat de bine.
Numai ratacit si eu pin lacrimi in loc de zambete de lumina
Atat de ratacit ca si cuvintele`mi acum fug, luate de vant, purtate undeva afara,
Si ele cazand ca stropii de ploaie
Undeva in toamna goala , sunt doar o frunza purtata de vant.

3 comentarii:

Un suflet spunea...

Postul acesta imi aminteste de ploaia de luni, cand am iesit repede afara sa ma bucur copilaresti de prima ploaie din aceasta toamna.

Daca am fii si noi ca niste frunze purtate de vant..ce bine ar fii..ne-am parasi locuinta "copacul" am uita de griji pe timpui iernii si primavara ne-am construi o alta casa, o alta familie,...si tot asa o sa avem multe de invatat.... dar noi suntem statornici pe Pamant pana in clipa cand o sa murim.

Noir spunea...

sa fii o frunza nu e greu ... de fapt omul e frunza ... nu cred k dupa ce o frunza moare ( isi paraseste casuta din copac ) mai are vreo sansa de a se reintoarce de unde a plekt ....frunza care apare in locul unde a fost ea este una care ii poarta genele ...dar nimic mai mult, este o "alta" frunza ..este rodul primei frunze care a fost acolo, este mostenitorul ei ...este fiul ei ... ii seamana in chip si gesturi insa nu e ceea ce a fost la inceput ..concluzia: omul este o frunza

Noir spunea...

sa fii o frunza nu e greu ... de fapt omul e frunza ... nu cred k dupa ce o frunza moare ( isi paraseste casuta din copac ) mai are vreo sansa de a se reintoarce de unde a plekt ....frunza care apare in locul unde a fost ea este una care ii poarta genele ...dar nimic mai mult, este o "alta" frunza ..este rodul primei frunze care a fost acolo, este mostenitorul ei ...este fiul ei ... ii seamana in chip si gesturi insa nu e ceea ce a fost la inceput ..concluzia: omul este o frunza