luni, 29 noiembrie 2010

Ce fel de Craciun Vrei?

A inceput iarna.
Da, poate nu a venit zapada, dar stim ca e timpul ei deja. Mi`am dat seama mergand la facultate si vazand peste tot instalatiile ce dragii nostri muncitori le pun de zor. Orasul a inceput sa prinda culoare luminata . Si mall`urile la fel, pline de lumini, beculete impodobite si toate cele.
Tu simti ca vine "Craciunul"?
Am pus aici pe blog si colinde si`am incercat sa ma prind in hora ce ma`nconjoara.
Mi se pare ca Fericirea`i atat de aproape si totusi de neatins.
Vreau un Craciun Implinit. Stii cumva reteta? Trebuie sa primesc cadouri multe de Mos, sa merg de 20 de ori la patinuar, sa... sa ce?
Iar ai uitat ce`nseamna Craciunul?
Da.. ai uitat si totusi il astepti. Habar n`ai ce astepti si an de an uiti ca s`a nascut Pruncul.
Tu mergi tot mai mult spre Mos spre beculete... si uiti de Steaua ce`a rasarit.
Ma pierd printre ganduri.... revin.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Ce sa aleg?

E frig ,e noapte , e tarziu , stai in statie
Tramvaie trec multe
Dar , in directia opusa
Te-ai gandit sa o iei pe jos , dar ti-e nu stiu cum
Fiindca-i departe , e frig , e greu

Dar unde vrei tu sa ajungi
Nu se merge cu tramvaiul

Ti-ai dat toti banii , pe un bilet
Si stai in statie de trei zeci de minute
Nu vrei sa plec , nu vrei sa stai
Nu vrei biletu sa-l arunci , ocazii o sa mai ai

Dar unde vrei tu sa ajungi
Nu se merge cu tramvaiul

Si daca mai vrei sa ajungi
Nu mai astepta tramvaiul ( nu , nu )

Si cum frigul te patrunde
Pan' la oase nu sti unde
Sa te ascunzi de intuneric
Si tot cautand lumina
Tot asa umbland aiurea
Sti ca singur n-ai s-o gasesti
Vrei sa dai jos de pe tine
Haina veche cenusie
Si s-o iei de la inceput
Dar , simti cum viata in tine piere
Ai nevoie de putere
Sufocat de disperare
Strigi cu o ultima suflare
Doamne , spunemi:

Ce sa aleg
Doamne spune-mi ce sa aleg

luni, 15 noiembrie 2010

abur cu A.

Ai uitat ca esti doar un abur?
De ce spui: "Azi sau maine ma voi duce `acolo`,
Voi sta un an, voi face afaceri si voi castiga"
Tu habar n`ai ce iti va aduce ziua de maine
Caci, ce`i viata ta?
Doar un abur...

Stai si iti plangi trecutul;
Inca iti mai pune piedici in drumul ce`l ai
Imbini prea aiurea prezentul cu trecutul.
Si uiti adesea de viitorul ce ti`l construiesti zi de zi.

Nebunule, daca in seara aceasta ti se va cere sufletul?
Ale cui vor fi lucrurile ce ti le`ai strans?
Lasa ingrijorarile zilei de maine; ajunge zilei necazul ei.
Nu degeaba Dumnezeu ti`o promis ca va fi cu tine in orice zi.

Alege sa traiesti prezentul.
Pentru a`ti contura viitorul.
Si nu`l mai lasa pe satan sa`ti omoare prezentul aducantu`ti aminte de trecut.
Cerei lui Dumnezeu sa te tina`n bratul Sau.
Acolo`i cald,e bine!

Tine cont ca viata nu se traieste toata odata!

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Leagan.

Intotdeauna am visat doua leagane.
Langa un pom
Decorate cu stele,carul mare, carul...care?

E tarziu in noapte,
Vantul sopteste povesti crengilor nemiscate
Leaganul din dreapta se misca primul.
Nu a durat mult pana ce amandoua se alergau in aceasi noapte impodobita de cantec.

Pe banca de langa pom doar versurile unui cuplu stau piatra de hotar amintindu`le inceputul povestii.
Este povestea fara versuri sau cuprins,
Singura ce dainuieste mereu in taina.
Ah da, era sa uit, este si manusa, care`i incalzeste.
E povestea lor, si arde incet pe miros de mandarine in fata focului din semineu.

Trenul a1642

E rece.
Peronul garii din Brasov asteapta iarna.
Si eu, vagonul 15, locul 53 al acceleratului 1642.

Rasetele prietenilor necunoscuti
Apar ca un ecou sec in mintea mea.
Imi este dor de voi, dar nu sunteti.
"Azi" trebuie sa faca istorie.
Si asa va fi.

Cersetor. Poate astazi voi fii eu.
Dar maine chiar tu.
La linia 3 trece `Rapidul` spre alt taram.
Nu am fost niciodata acolo,
Mereu mi`a fost frica de sufletele oamenilor ce ratacesc pe potecile batatorite de vreme, tipete si frica.
Pe biletul meu scrie altceva.
Stiu statia in care trebuie sa ajung, imi trebui doar rabdarea.
Drumul e lung, trist si pustiu.
Dar ce ma asteapta la capatul lui imi face sufletul sa explodeze in lumina!

miercuri, 10 noiembrie 2010

Dar-Lupta-Alergare

Traim! Dar ce?
Ce`i viata? Ti`ai pus vreodata intrebarea asta?

Viata este ca un dar. Stim bine ca Dumnezeu ne`a oferit viata. Nu am facut nimic pentru a o primi. Nu ne`am creeat`o singuri. In schimb fiecare dintre noi traim pentru ceva. George pentru bani, Mihai pentru masini frumoase si puternice. Traiesti pentru ceva, se merita sa mori pentru acel ceva?
Care`i scopul tau?Are viata ta o tinta? Merita?!

Viata este ca o lupta. Zi de zi, pas cu pas, viata noastra este o batalie continua.
Stim bine ca luptam impotriva diavolului, a lumii cat si a firii noastre.
In schimb, daca nu stim pentru ce luptam, batalia e deja pierduta!

Dar viata este si ca o alergare.
Grija mare insa, nu este ca un sprint ci un maraton! Daca ne vom avanta la inceput, puterile se vor epuiza si nu vom mai avea resurse necesare pentru a duce alergarea la final. Trebuie sa stim ca nimeni nu poate alerga in locul nostru.

Asadar, avem viata primita ca un dar, viata in care trebuie sa ne fixam bine o tinta, pentru a incepe maratonul vietii noastre. Nu`i simplu ci vom avea multe piedici si batalii pe el.

Poate chiar azi e ziua in care trebuie sa`ti alegi tinta si sa`ti incepi alergarea!
Alege`l pe Dumnezeu ca antrenor si incepe alergarea vietii tale.

Timpul trece.

Vreau sa scriu dar nu stiu ce!
Cate ganduri se amesteca cu mixerul im mintea mea,
iar cand vreau sa le pun pe hartie,
Se ciocnesc toate.

Moarte - tristetea sau bucuria ce acopera anii ce s`au terminat.
Lacrimile celor ce raman in urma,
Locul gol lasat prada prafului.
Si amintirea`i numai o umbra...

Timpul alert alearga printre noi,
Peste si pe langa mine.
Dimineata te trezesti gata obosit,
N`ai timp nici macar sa zambesti prietenilor,
Nu mai vorbim de zecile de oameni
Care trec obsedati de povara ce o poarta
fara sa stie ca pot scapa de ea,
Iar tu! esti cel care`i poate invata Cum!

Acum sunt la facultate,
Inspiratie = 0.
Viata de student nu`i asa cum ma asteptam.
Sunt in sesiune.
Ouf.. iar oftam, timpul trece si praf se pune pe sufletul nostru.

duminică, 7 noiembrie 2010

Frigul

Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece
Si nu va mai veni-napoi, in veci,
Si haina din cuier devine rece
Si manecile la camasi mi-s reci.

Mi-e frig de frigul omului pe care,
Indata ce in glorie s-a frant,
Familia l-a dus la-nmormantare
Si l-a lasat acolo, in pamant.

Mi-e frig de frigul lui, acum, ca ploua
Si-n cimitir e apa cu prisos,
In timp ce viata ne e data noua,
El zace in sicriu acolo, jos.

Mi-e frig de frigul noptilor de iarna,
Cand respirand prin viscole, postum,
Nametii vor incepe sa se-astearna
Si el, sarmanul, se preface-n scrum.

Mi-e frig de frigul turturilor care
Vor atarna plangand de crucea sa,
Cand lacrimile noastre funerare,
In cinic scazamant, se vor usca.

Mi-e frig de frigul cerului pe unde
Isi joaca rolul ultim si-i e greu,
Ca il priveste insusi Dumnezeu,
Si dintr-odata, prin schimbari
Profunde,
Mi-e frig de frigul lui.
Mi-e frig de frigul meu

Tarziu [ Adrian Paunescu ]

Când v-am rugat să-i ocrotim,
Când v-am rugat a nu-i uita,
N-aţi auzit şi mi-aţi răspuns
Că-i o problemă foarte grea.

Şi-am fost ridicol stăruind
Şi-am încercat să vă mai spun
Şi noi m-aţi învinovăţit
Şi m-aţi considerat nebun.

Şi eu v-am zis că nu e timp,
Că suntem nişte pasageri,
Şi voi aţi construit minciuni,
Mai multe astăzi decât ieri.

Şi-acum de ce vă bucuraţi
De arta celor ce-au murit,
Când voi i-aţi condamnat pe ei
La trai pe muchie de cuţit?

O locuinţă v-am cerut,
S-o dăm artiştilor pribegi,
Şi jaful vostru mi-a răspuns
Cu literele unei legi.

Acum, e gata casa lor
Şi v-aţi putea şi voi mândri
Că daţi o casă celor morţi,
Deşi ei v-au cerut-o, vii.

Târziu răspuns şi ipocrit,
Artiştii au ajuns pământ,
E gata casa vieţii lor,
Dar locatarii nu mai sunt.


Adrian Paunescu
[ In memoria unui Mare Roman, poet si Om!
Cenaclul flacara, versuri, si vorbe pentru suflet...
pacat, uneori ne dam seama de ceea ce avem prea tarziu.
Va ramane mereu in inima si mintea mea, pentru ca are cu ce! ]

joi, 4 noiembrie 2010

sunt viu!

Saluut!
Ma scuzati ca n`am mai postat nimic in ultima vreme si nu m`am ingrijit de blog.
Am avut probleme cu pc`urile, netul, timpul ocupat cu doctori, facultate.
Saptamaniile viiotare am 4 examene[partiale] asa ca va rog sa mai aveti rabdare cu mine putintel, si poate chiar o rugaciune, un Doamne ajuta.
Am pus ceva muzica noua si cum mai am timp am grija sa fac lucrurile sa fie bine pt`toti.

Zambaretul va saluta >:D